Spectacolul politic din jurul CET Govora, EXERCIȚIU DE IPOCRIZIE dus la extrem
Politicienii vâlceni care au tăcut când era nevoie de decizii curajoase încearcă să acopere ani întregi de pasivitate prin declarații zgomotoase și indignare de fațadă. Se întrec în declarații de presă, acuzații și lacrimi de crocodil. Se lansează întrebări dramatice, se invocă siguranța energetică și se vorbește despre o luptă pentru salvarea Vâlcii.
Numai că există o problemă: această luptă începe când meciul este aproape terminat. Guvernul a aprobat cu mult timp în urmă măsurile necesare pentru îndeplinirea obligațiilor din PNRR, inclusiv modificarea licenței CET Govora și închiderea acesteia până la 31 august 2026.
Termenul era cunoscut. Calendarul exista. Obligațiile erau asumate. Unde ați fost până acum? Unde au fost interpelările, soluțiile și presiunea asupra Guvernului atunci când aceste documente circulau între instituțiile statului? Nicăieri! Nu este grijă pentru CET Govora sau pentru vâlceni, este doar grijă pentru imagine.
Responsabilitate pasată, memoria vâlcenilor subestimată
Asistăm în aceste zile la un nou episod dintr-un serial politic în care responsabilitatea este mereu pasată, iar memoria râmnicenilor este subestimată. CET Govora nu a intrat în criză ieri. Calendarul închiderii producției pe cărbune nu a fost publicat săptămâna trecută.
Obligațiile asumate de România nu au fost inventate peste noapte. Toate aceste lucruri erau cunoscute. De ani de zile. Când ani la rând ai avut informațiile, funcția și influența necesare pentru a acționa, iar adevărata bătălie începe abia în pragul deznodământului, este firesc ca oamenii să privească cu scepticism această explozie de indignare.
Au condamnat CET Govora, iar acum joacă rolul salvatorilor
Curajul afișat astăzi nu mai valorează nimic dacă, atunci când exista timp pentru decizii și soluții, s-a ales tăcerea. Este ușor să vorbești despre „salvarea CET Govora” în ultimele zile.
Cine a știut și a tăcut nu poate cere acum aplauze pentru indignarea de ultim moment. Iar cine încearcă să transforme un calendar oficial într-o tragedie „neașteptată” insultă inteligența vâlcenilor care înțeleg foarte bine diferența dintre responsabilitate și teatru politic.
Este simplu să ceri Guvernului să oprească un proces aflat în ultimă fază. Este mult mai greu să explici de ce, în lunile și anii în care calendarul era cunoscut, nu ai reușit să construiești o soluție viabilă, o derogare, o renegociere sau alternativă.
Ipocrizia are acte oficiale
În timp ce astăzi se caută vinovați la București, politicienii vâlceni nu sunt străini de actele oficiale vizând solicitarea privind reducerea perioadei de valabilitate a licenței și încetarea activității companiei vâlcene.
Cum poți să ieși în fața oamenilor și să strigi că vrei salvarea CET Govora, când documentele arată că procedura era deja în desfășurare? Cum poți să vorbești despre „ultima bătălie”, când actele indică faptul că mecanismul fusese pus în mișcare cu mult înainte?
Iar în cazul CET Govora, vâlcenii au dreptul să afle cine a luat deciziile, cine le-a avizat, cine le-a cunoscut și de ce aceiași oameni care astăzi vorbesc despre „salvare” nu au explicat public, la timp, că societatea urma un calendar oficial care ducea exact în punctul în care ne aflăm astăzi.