O nouă ediție a concursului „Rădăcini”, de atestare documentară a comunei Costești

Astăzi, la ceas de sărbătoare, se dă startul concursului „Rădăcini” care se află deja la cea de-a V-a ediție.

Concursul de creaţie literară „Rădăcini” organizat de Biblioteca Publică „General Nicolae Ciobanu” cu sprijinul Primăriei Costești și al Consiliului Local Costești are ca scop stimularea creaţiei literare nu numai în rândul copiilor de vârstă școlară ci și a adolescenților și a tuturor celor care indiferent de vârstă se întorc adesea, măcar cu gândul, „La obârșie, la izvoare”, la locurile copilăriei lor.

Concursul aduce un omagiu tuturor fiilor satului Costești de Vâlcea care au încercat de-a lungul timpului, să facă cunoscut, prin scris, numele acestuia. Ne putem reaminti astfel de: artistul și animatorul cultural Constantin Popian, istoricul Aurelian Sacerdoțeanu, director al Arhivelor Naționale ale României, gr. de brig. Nicolae Ciobanu, istoric și profesor la Academia de Înalte Studii Militare „Carol I” din București, Nicolae Chipurici, monograf și director al Direcției Județene Mehedinți al Arhivelor Naționale sau de Nicolae Făulete, profesor și monograf, profesorul Ion Catrina, scriitor, inginerul Petre Dinulică, poet, inginerul Dumitru Bondoc, monograf.

Istoria locală a localității Costești este o sursă uriașă pentru creația literară.

Numele de locuri reprezintă un izvor important în cercetarea unei localităţi şi interesează în aceeași măsură pe istoric, geograf, etnograf şi lingvist.

Pentru istorici, toponimia reprezintă istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă unde se păstrează amintirea atâtor evenimente, întâmplări şi fapte, mai mult sau mai puţin vechi sau importante, care s-au petrecut de-a lungul timpurilor şi au impresionat intr-un chip oarecare sufletul. Tot felul de momente din viaţa colectivităţii umane – istorice, sociale, economice, politice şi psihologice – găsesc ecou în toponimie.

„Am ales data de 11 octombrie, ca dată de lansare a concursului în on-line, deoarece este data la care în anul 1512 apare pentru prima oară menționat într-un hrisov emis de Neagoe Basarab, numele Costești, singura resursă documentară recunoscută de istoriografia românească.

Pe teritoriul comunei Costești se află o serie de monumente istorice de o importanță deosebită privind cultura și civilizația românească: Mănăstirea Bistrița, izvor de înțelepciune prin renumita sa școală dar și prin tipografia de aici (1494), Mănăstirea Arnota (1634), ctitorie și loc de veci al luminatului domnitor Matei Basarab, schitul Păpușa (secolul XVI), bisericile din Peșteră, Ovidenia (1633) și „Sfinții Îngeri” (secolul XVII), biserica Peri (1689), loc de veci pentru partizanii uciși de Paști din grupul „Arnota”, biserica Ciorobești (1750), biserica Grușetu (1801), biserica Grămești (1664), biserica „44 de izvoare” (1701) cunoscută și ca Schitul de Su Piatră.

De asemeni se mai poate vedea măiestria oamenilor locului, a cioplitorilor în piatră oglindită de Crucea de piatră de la mormântul învățătorului Dumitru Tănăsescu (1755) și de cele două cruci săpate în stâncă (1914 – 1920).

De-a lungul timpului, comuna Costești a avut un rol teritorial important: plai, plasă, organizatoarea unor târguri zonale tradiționale.

Prin așezarea sa teritorială, având acces la șoseaua DN 67 Râmnicu Vâlcea – Costești – Horezu – Târgu Jiu – Motru – Drobeta Turnu Severin, cu legătură la Râmnicu Vâlcea la șoseaua E 81, oferă un potențial turistic deosebit deoarece tot în Costești se mai pot vizita: Muzeul Trovanților, Muzeul de artă „Gheorghe D. Anghel”, Peștera Liliecilor și alte peșteri.

Veți găsi aici, trasee montane de o rară frumusețe și acces la Parcul Național Buila-Vânturarița cel mai mic parc din țară dar cu o floră și faună deosebite.

Este bine de știut pentru orice călător că localitatea Costești se află la circa 5 km de Mânăstirea Hurezi ridicată de domnitorul Constantin Brâncoveanu, o ctitorie importantă pentru neamul românesc, monument aflat în patrimoniul UNESCO”, a punctat primarul Toma Peștereanu.