Deputatul Lazăr: „Sprijinirea dezvoltării infrastructurii bancare din mediul rural nu reprezintă un moft politicianist!”

În urmă cu ceva timp, de la tribuna Camerei Deputaţilor, deputatul USR Vâlcea, Marian Lazăr, își exprima speranţa că actualul premier al României nu va lăsa cetăţenii din mediul rural în urmă şi va sprijini identificarea unor măsuri necesare accesului facil al acestor cetăţeni la servicii bancare de bază, inclusiv în ceea ce priveşte posibilitatea retragerii de numerar din comuna în care aceştia domiciliază.

„În continuarea acelei declaraţii politice, am considerat oportun să solicit o serie de informaţii de la Banca Naţională a României privind situaţia existentă la nivel naţional în ceea ce priveşte infrastructura bancară, gradul de bancarizare şi de intermediere bancară.

Trecând peste faptul că informaţiile primite de la BNR sunt departe de a fi complete, întrucât nu a putut fi furnizată situaţia repartizării ATM-urilor pe judeţe şi respectiv alocarea acestora între zona urbană şi cea rurală, răspunsurile transmise reflectă o situaţie extrem de îngrijorătoare”, susține parlamentarul vâlcean.

Deputatul USR Vâlcea susține că i-au atras atenţia următoarele date statistice:

La finalul anului 2021, existau, în România, 10.132 de bancomate, în scădere vizibilă faţă de anii anteriori;

La 1 ianuarie 2022, instituţiile de credit erau prezente la nivel naţional în doar 203 oraşe din cele 319 oraşe şi respectiv în doar 466 de comune din cele 2.861 de comune;

Numărul de unităţi bancare, respectiv numărul de angajaţi la un milion de locuitori existent în România, respectiv 236 de unităţi şi un număr de 2.724 de angajaţi este mai redus faţă de alte state din regiune, respectiv, Polonia, Bulgaria, dar şi faţă de nivelul mediu din Uniunea Europeană de 320 de unităţi şi 5.041 angajaţi.

„Însă de departe cea mai alarmantă situaţie o reprezintă gradul de intermediere bancară din România, calculat ca raport între activele bancare şi Produsul Intern Brut, care ne situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu un procent de doar 57% în 2020.

Astfel, comparativ cu statele din regiune, gradul de intermediere bancară este aproape de două ori mai mic, faţă de Bulgaria (108%), Polonia (103%) şi Ungaria (108%).

De asemenea, acest grad de intermediere bancară este de 2,5 ori mai mic comparativ cu cel din Cehia, al cărui nivel este de 142% şi respectiv de 5 ori sub media Uniunii Europene de 293%.

Concluzionând, un calcul simplu ne indică faptul că prezenţa instituţiilor de credit în localităţile din mediul rural este de aproximativ 16,3%, iar numărul de localităţi rurale cu bancomate amplasate este extrem de scăzut.

Din nefericire, aceasta este situaţia necoafată a unor guvernări în care atât Partidul Social Democrat, cât şi Partidul National Liberal nu au venit în mediul rural să se ocupe de creşterea standardului de viaţă, ci doar să cerşească voturi din 4 în 4 ani.

Toate guvernările postdecembriste au trebuit să păstreze o relaţie strânsă cu mediul bancar, întrucât acest sector a acordat masiv împrumuturi pentru acoperirea deficitului bugetar al ţării.

Totuşi, această situaţie nu ar trebui să reprezinte un impediment în a identifica alături de structurile de profil din domeniul bancar
soluţiile necesare dezvoltării infrastructurii bancare în mediul rural, în scopul reducerii decalajelor existente faţă de mediul urban.

Acest demers ar putea contribui în mod direct la o dezvoltare economică şi socială sustenabilă a zonelor rurale, dezvoltare pe care nădăjduiesc că ne-o dorim cu toţii!”, a conchis deputatul USR Vâlcea, Marian Ion Lazăr.