Deputatul Cazan: „Absenteismul la vot poate reprezenta o vulnerabilitate la adresa securității naționale”

Scrutând fenomenul electoral românesc în ansamblul său, reinstaurat odată cu democrația după evenimentele din decembrie 1989, putem observa un trend descendent al interesului alegătorilor, reificat prin absența la vot. Întrebarea care se naște, firește, este ce și cine determină apariția și perpetuarea unui asemenea fenomen într-o democrație reinventată acum 34 de ani?

Răspunsul este complex și se subscrie unei tendințe internaționale de creștere a absenteismului. Însă, românii trebuie să privească distinct lucrurile, mai ales în contextul în care România a cunoscut un regim totalitar în care unele drepturi și libertăți civice au fost suprimate, implicit dreptul de a-și exercita votul într-un sistem multipartinic.

Revenind la absenteism, este un lucru demonstrat că democrația nu este o formă de guvernare perfectă, valorile și principiile ei intrând deseori în criză. De altfel, Wiston Churchill, Primul ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, ne-a transmis că „Democrația este cea mai rea formă de guvernământ, cu excepția tuturor celorlalte forme care au fost, din când în când, încercate”, dicton încă valabil.

Implicațiile pe care crizele sistematice ale democrației le aduc cu sine sunt generate, în primul rând, de un dezinteres generalizat al cetățenilor față de politică și procesul democratic. Internalizarea slabă la nivelul conștiinței indivizilor a valorilor și principiilor democrației va duce la o guvernare defectuoasă, care la rându-i va genera o anomie statală.

Încercările clasei politice de a impulsiona cetățenii să iasă la vot au devenit, în România, un proces plus ça change. Comportamentul electoral al cetățenilor este guvernat de o demobilizare, având la bază mai multe cauze: educația (cu referire specială la spiritul civic), interesul față de politică, contextele politice, interacțiunile sociale, mediul conflictual al competiției politice, vârsta, utilitatea actului electoral individual, factorii emoționali, data alegerilor etc.

Atenția mea, în calitatea de candidat, se centrează pe găsirea unei via media, fundamentată pe două principii-cheie pentru dezvoltarea societății: deschidere şi participare. Ele vin să consolideze democrația şi guvernarea transparentă şi participativă. Realizarea unei căi de legătură între cetățeni și instituțiile publice este benefică activării acestor principii, dar și generării unui mecanism de feedback din partea cetățenilor.

Cetățenii trebuie să înțeleagă că democrația nu este un bun fungibil. Fără îndoială, caracteristicile fiecăruia dintre noi ne influențează comportamentul, inclusiv pe cel electoral. Însă absenteismul se poate transforma foarte ușor într-o vulnerabilitate la adresa securității naționale. Neîndeplinirea datoriilor civice poate crește gradul de instabilitate politică prin revirimentul unor partide politice extremiste.

Acest lucru trebuie combătut de ambele părți: clasa politică și cetățeni. Ambele entități trebuie să conștientizeze că transformarea procesului decizional într-unul colaborativ cu electoratul, precum și facilitarea dialogului permanent cu societatea civilă, alături de diminuarea clivajului care există între clasa politică și cetățenii români, ar duce la revitalizarea procesului democratic.

În concluzie, indiferent ce platforme politice, candidați, obiective ne sunt prezentate, important este să ne exprimăm votul, valid sau nul.

Deputat Laurențiu Cazan,
Secretar General PNL Vâlcea