Breaking News

Breaking News!

RAPOARTE CONTRADICTORII despre CENTRUL de la MĂCIUCA. DENUNŢ LA PARCHETUL de pe lângă TRIBUNALUL VÂLCEA!

Feb 20, 2017

Concluzii divergente privind situaţia din Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Măciuca. Oficiali din Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale au identificat doar mici nereguli, dispunând măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate. În schimb, raportul de monitorizare al Centrului de Resurse Juridice prezintă situaţii alarmante. Mai mult, Centrul de Resurse Juridice a denunţat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea săvârşirea infracţiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal, omisiunea sesizării şi supunerea la rele tratamente a celor 97 de persoane cu dizabilităţi mintale instituţionalizate. Se solicită demararea urmăririi penale şi trimiterea în judecată a tuturor făptuitorilor.

Situaţii alarmante prezentate în raportul de monitorizare al Centrului de Resurse Juridice

Centrul de Resurse Juridice a finalizat raportul de monitorizare la Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Măciuca, concluziile acestui raport fiind cu adevărat alarmante. Redăm din raportul Centrului de Resurse Juridice: „Rezidenţii din Centru nu se bucură de asistenţă juridică, nu au acces la informaţie şi mijloace de comunicare iar acestora nu le este respectat dreptul de a se plânge. În Centru doar 4 persoane sunt puse sub interdicţie judecătorească şi numai pentru o persoană s-a instituit curatela, deşi Centrul găzduieşte 48 de rezidenţi, iar în niciunul dintre cazuri procedura nu a fost iniţiată de Centru. Centrul nu a luat măsura de îndepărtare a tutorilor de la sarcina tutelei, cu toate că un tutore ridică pensia rezidentului şi nu plăteşte la timp contribuţia aferentă contractului de prestări servicii, iar un alt tutore este plecat în Anglia, nu semnează documentele şi nu vizitează rezidenta. Unele documente ale rezidenţilor sunt nesemnate, semnate de o altă persoană decât rezidentul sau reprezentantul legal, sau semnate de însăşi persoana pusă sub interdicţie judecătorească. În niciunul dintre cazurile de decese survenite în Centru nu a fost efectuată autopsia medico-legală,  organele de poliţie au fost sesizate doar în câteva situaţii, iar în majoritatea certificatelor constatatoare ale deceselor nu a fost precizată cauza reală, determinantă a acestora. Saloanele rezidenţilor sunt mobilate minimal, rezidenţii nu au haine proprii, sunt îmbrăcaţi sărăcăcios, au părul scurt, atât bărbaţii, cât şi femeile, pereţii centrului prezintă igrasie şi umezeală, sala de mese se află într-un alt corp de clădire decât în cel în care locuiesc rezidenţii, în baie nu există obiecte de igienă personală şi temperatura este scăzută, salonul din centru folosit cu titlu de izolator nu este dotat corespunzător, nu există cameră amenajată pentru respectarea vieţii intime a rezidenţilor, nu există rampă de acces la etaj, deşi la etaj locuiesc rezidenţi imobilizaţi la pat sau care necesită mijloace asistive de deplasare, în centru nu există terapii ocupaţionale, iar rezidenţii nu beneficiază de programe efective care să le stimuleze dezvoltarea. În Centru este practicată măsura contenţionării chiar şi în momentele în care rezidenţii trec prin crize de agitaţie psihomotorie, personalul nu deţine un registru al măsurilor de izolare şi contenţionare, doar un caiet în care sunt notate o parte dintre informaţiile impuse de lege, iar instrumentele folosite pentru contenţionare nu sunt prevăzute cu căptuşeală sau material pentru protecţie. Centrul nu are medic psihiatru, deşi toţi rezidenţii primesc tratament psihiatric, nu a colaborat niciodată cu un medic stomatolog şi nu există o evidenţă a solicitărilor adresate serviciului de ambulanţă 112. O parte dintre rezidenţi munceau la casa fostului şef de centru, iar alţi rezidenţi erau legaţi de paturi în foişorul din curtea centrului în timp ce unii angajaţi lucrau pentru fostul şef, la casa acestuia din urmă. Transferul rezidenţilor din Centru s-a realizat fără a exista indicii că s-ar fi format vreo comisie în centru sau la nivelul DGASPC Vâlcea, care să analizeze, împreună cu rezidenţii vizaţi, necesitatea şi oportunitatea transferului”, se arată în raportul de monitorizare efectuat de Centrul de Resurse Juridice în Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Măciuca, judeţul Vâlcea. 

 

 

 

 

De la Ministerul Muncii situaţia nu se vede îngrijorătoare

Şi Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a finalizat recent controlul efectuat la Centrul de Recuperare Neuropsihiatrică Măciuca, control dispus de ministrul Lia-Olguța Vasilescu. Surpriză de proporţii însă: rezultatele controlului efectuat de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale la Centrul de Recuperare Neuropsihiatrică Măciuca confirmă doar parţial informaţiile apărute în mass-media, iar situaţia prezentată de oficialii ministerului nu este una alarmantă. Astfel, la sediul centrului s-a deplasat o echipă mixtă de control, formată din membri ai Corpului de Control al Ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale şi ai Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, în scopul verificării eventualelor abuzuri asupra persoanelor aflate în centru, precum şi a condiţiilor de cazare oferite acestora. Redăm din comunicatul de presă al ministerului. „Cu această ocazie s-a constatat, de exemplu, că, deşi centrul asigură condiţii minime de confort, spaţiile comune erau curate şi prevăzute cu echipamente de încălzire, iar dormitoarele dispuneau de cazarmamentul necesar, unele dintre acestea fiind chiar personalizate în funcţie de stadiul de dependenţă al beneficiarilor. De menţionat faptul că, la data controlului, echipa ministerului nu a identificat spaţii amenajate în incinta centrului, aşa cum sunt prezentate în imaginile de pe site – ul tolo.ro. Referitor la procedurile de contenţionare (imobilizarea fizică a pacienţilor), s-a constatat că au existat persoane supuse acestor proceduri însă doar la recomandarea medicului psihiatru, care acordă schemele de tratament, şi numai sub supravegherea medicului centrului. De asemenea, contenţionarea a fost pusă în aplicare doar cu mijloace care nu provoacă răni sau leziuni, pentru perioade de timp între 10 minute şi maximum 60 minute, în funcţie de gravitatea situaţiei. Pentru remedierea deficienţelor constatate, echipa de control a dispus următoarele măsuri: 1. Realizarea demersurilor în vederea acreditării serviciului social, conform Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, cu modificările ulterioare şi a Hotărârii Guvernului nr. 118/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale. Termen de realizare: 31.03.2017. Răspunde: director executiv DGASPC Vâlcea. 2. Elaborarea Planului propriu de dezvoltare, care include şi planul de amenajare şi adaptare a mediului ambiant (dotarea cu calculator sau laptop cu acces la internet la care să aibă acces beneficiarii; amenajarea dormitoarelor/camerelor beneficiarilor, grupurilor sanitare, respectiv duşurilor/băilor beneficiarilor şi a grupurilor sanitare conform standardelor minime de calitate, aşa cum este prevăzut în Ordinul MMFPSPV nr. 67/2015-Anexa 1. Planul va fi aprobat, ulterior, de către Colegiul Director al DGASPC Vâlcea. Termen de realizare: 31.03.2017. Răspunde: Şef centru. Verifică şi coordonează: director executiv DGASPC Vâlcea. 3. Realizarea, cu celeritate, a demersurilor în vederea recrutării personalului de specialitate şi de îngrijire, conform prevederilor legale în vigoare. Termen de realizare: 31.03.2017. Răspund: şef centru şi director executiv DGASPC Vâlcea. 4. Reorganizarea serviciilor sociale din subordinea DGASPC Vâlcea, inclusiv în funcţie de procentul personalului de specialitate, conform art. 9 din H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale. Termen de realizare: 31.03.2017. Răspunde:  director executiv DGASPC Vâlcea. 5. Demararea procesului de adaptare a mediului fizic şi informaţional, conform prevederilor art. 62, alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Normativului NP 051-2012. Termen de realizare: 31.03.2017. Răspunde: şef centru. Verifică şi coordonează: director executiv DGASPC Vâlcea. 6. Luarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea şi combaterea oricăror forme de tratament abuziv, neglijent, degradant asupra beneficiarilor, cu scopul protejării beneficiarilor împotriva discriminării sau tratamentului degradant sau inuman, conform prevederilor legale în vigoare. Termen de realizare: permanent. Răspunde: şef centru, personalul de specialitate şi îngrijire. Verifică: director executiv DGASPC Vâlcea. Ducerea la îndeplinire a măsurilor vor fi monitorizate de către Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, prin Direcţia Generală Corp Control, Implementare Strategie Naţională Anticorupţie”, se menţionează în comunicatul de presă al Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.  

 

 

 

 

Suspiciuni serioase privind decesele

În Raportul de monitorizare efectuat de Centrul de Resurse Juridice se menţionează că în niciunul dintre cazurile de deces survenite la CRRN Măciuca nu a fost efectuată autopsia medico-legală, deşi acest lucru era obligatoriu potrivit legii. Se menţionează în raport faptul că a fost anunţată poliţia în câteva cazuri, la centru s-a prezentat un agent de la Postul de Poliţie Măciuca, care a întocmit un proces verbal în care, în toate cazurile, a arătat că nu a constatat leziuni şi nu consideră că se află în faţa unui caz de moarte suspectă. „Doar că, în aceste cazuri, decesul rezidentului este considerat de dispoziţiile legale ca fiind un deces suspect, conform art. 34, alin. 2, pct. 3 din Ordinul menţionat „un deces este considerat moarte suspectă în următoarele situaţii: lit.d – „deces care survine în custodie, precum moartea persoanelor aflate în detenţie sau private de libertate, decesele în spitalele psihiatrice, decesele în spitale penitenciare, în închisoare sau în arestul poliţiei, moartea asociată cu activităţile poliţiei sau ale armatei în cazul în care decesul survine în cursul manifestaţiilor publice sau orice deces care ridică suspiciunea nerespectării drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortură sau oricare altă formă de tratament violent sau inuman”.  Prin urmare aprecierea unui agent de poliţie cu privire la acest aspect încalcă în mod flagrant legea. Autopsia este obligatorie în toate cazurile de deces care survin într-un astfel de centru, indiferent de aprecierile agenţilor de poliţie sau a medicului de familie”, se menţionează în raportul Centrului de Resurse Juridice.  Experţii CRJ au remarcat că toate certificatele constatatoare de deces pe care le-au văzut în dosare sunt întocmite de medicul de familie al rezidenţilor. „Personalul nu avea cunoştinţă de dispoziţiile legale referitoare la cazurile de moarte suspectă şi nici nu considera că beneficiarii s-ar afla în custodie sau ar fi privaţi în vreun fel de libertate. Or, în toate cazurile de deces intervenite în centru, personalul ar fi trebuit să anunţe imediat organele judiciare, efectuarea autopsiei fiind obligatorie, nu lăsată la aprecierea medicului de familie al rezidenţilor, care, în majoritatea cazurilor, a apreciat că nu se impune efectuarea acesteia. Mai mult, experţii CRJ remarcă că este îngrijorător faptul că agenţii de poliţie nu cunosc dispoziţiile legale referitoare la obligativitatea întocmirii examinării medico-legale în cazurile de deces survenite în centru, această neglijenţă putând duce la împiedicarea descoperirii unor eventuale cazuri de încălcare a legii penale. Aceasta în condiţiile în care mare parte dintre decesele investigate de experţii CRJ ridică serioase suspiciuni, dat fiind faptul că aceste persoane au decedat de bronhopneumonii sau bronşite acute, iar în cel puţin două cazuri nu reiese din documente că s-ar fi solicitat ambulanţa sau servicii medicale de specialitate, dimpotrivă, se pare că starea rezidenţilor s-a deteriorat vizibil sub ochii personalului din centru, până la survenirea decesului… Trebuie menţionat faptul că medicul care este chemat să constate decesul are obligaţia de a sesiza serviciul de medicină-legală în astfel de cazuri, obligaţie se pare necunoscută de către medicul de familie al rezidenţilor care ar fi trebuit să refuze eliberarea certificatului constatator şi să anunţe organele judiciare, conform dispoziţiilor legale în vigoare. Din informaţiile culese de experţii CRJ la CRRN Măciuca şi din datele prezentate anterior de DGASPC Vâlcea referitoare la situaţia deceselor de la CRRN Măciuca în perioada 2015-2016 se pot observa următoarele aspecte:  situaţia deceselor transmise de DGASPC Vâlcea pe anul 2015 nu corespunde întru-totul cu situaţia din centru, în sensul în care în evidenţa DGASPC apare în plus rezidenta P. A. decedată la 59 de ani în urma unui stop cardio-respirator, AVC. Astfel, conform situaţiei oferite de DGASPC, au decedat în cursul anului 2015 cinci rezidenţi, iar potrivit situaţiei şi dosarelor de deces pe anul 2015 puse la dispoziţie de personalului de la CRRN Măciuca, ar fi decedat doar 4 persoane. În niciunul dintre cazurile de deces survenite în centru nu a fost efectuată autopsia medico-legală, iar medicul de familie, dar şi agenţii de poliţie chemaţi în unele cazuri, şi-au încălcat obligaţia legală de a sesiza organele judiciare cu privire la decesele din centru. Atât în situaţia prezentată de DGASPC Vâlcea pe anul 2015, cât şi în cea pe 2016, privind decesele înregistrate la CRRN Măciuca, nu apare în toate cazurile trecută cauza determinantă a decesului, deşi aceste informaţii au fost solicitate de către CRJ. Având în vedere dispoziţiile legale încălcate, omisiunea de a notifica decesele survenite în centru şi de a solicita efectuarea autopsiei, omisiunea de a preciza cauza determinantă a decesului în cazul rezidenţilor de la CRRN Măciuca, coroborate cu cele constatate de experţii CRJ la faţa locului, respectiv că în multe cazuri de persoane decedate ca urmare a stopului cardio-respirator, cauza din spatele acestuia este de fapt bronhopneumonia acută/bronşita acută, putem concluziona că există serioase suspiciuni cu privire la condiţiile în care s-au produs aceste decese. Conform declaraţiei asistentei sociale, în CRRN Măciuca nu s-a făcut niciodată examinare medico-legală, iar poliţia a fost notificată de 2 ori, mai exact în 2016, fiind încheiate procese verbale. Poliţia a fost chemată de această dată pentru că ,,au fost mai tineri”, că ,,în ultimul timp au fost presiuni”, specificându-se exemplificativ că un rezident a avut un accident vascular, nu era tânăr, însă au chemat poliţia, iar la rezidentul tânăr de 39 de ani care a decedat în 2016, s-a constatat o problemă hormonală şi de aceea a decedat. Medicul de familie din comuna vecină cheamă poliţia la centru pentru că aceasta este persoana care eliberează certificatul constatator. Dr. Călinescu a menţionat că, dacă se compară numărul de decese din CRRN Măciuca cu alte centre, numărul nu este chiar atât de ridicat. Personalul centrului a precizat că rezidenţii care au familii sunt luaţi acasă şi înmormântaţi acolo. Ceilalţi rezidenţi sunt înmormântaţi la cimitirul din sat, existând în centru ,,un caiet prin care luăm legătura cu familia”. Dacă familia nu poate să vină, rezidenţii sunt înmormântaţi în cimitir. Unii rezidenţi conştientizează decesele survenite în centru, iar alţii nu, majoritatea rezidenţilor având dizabilitate gravă. Asistentul medical a precizat că toţi rezidenţii au familie într-o oarecare măsură, dar lucrând în centru de 16 ani, a constatat că puţini rezidenţi sunt vizitaţi. Acesta a mai precizat că, în urmă cu 2-3 ani, devenise un obicei ca în urma unui deces, familia acestuia să îl ridice din centru şi să îl înmormânteze, fără a respecta formalităţile creştine (ex: pomelnic). Toate acestea pentru a beneficia de ajutorul de deces de la primării, în valoare de 27 milioane lei vechi, aceasta fiind ,,un fel de afacere de familie”. Acesta a mai precizat că unii membrii ai familiei de-abia aşteaptă sa ridice pensia rezidenţilor, iar în loc să îi viziteze şi să le aducă ceva, aceştia urmăresc obţinerea pensiei lor. Conform declaraţiei asistentei sociale, pentru persoanele decedate există documente medicale (vechi), în afara documentelor puse la dispoziţie experţilor, care sunt închise în farmacie, unde sunt păstrate, iar cheia se află la una dintre asistentele medicale ale centrului care nu era în centru la data vizitei…”, se arată în raportul de monitorizare al Centrului de Resurse Juridice.

Tratamente inumane şi degradante

În CRRN Măciuca experţii CRJ, în urma discuţiilor purtate cu o parte a personalului centrului, au identificat următoarele situaţii de exploatare şi abuz: •  Atât o parte dintre rezidenţii, cât şi unii membrii ai personalului centrului munceau la casa şefului de centru; • În timpul în care angajaţii munceau la casa şefului de centru, rezidenţii erau legaţi de paturi şi erau păziţi de soţia şefului de centru. Unii dintre rezidenţi au fost legaţi şi în foişorul din curtea centrului; • În schimbul muncii pe care o prestau, angajaţii erau recompensaţi cu zile libere, timp în care nu erau prezenţi în centru, dar figurau în condică ca fiind prezenţi. Neavând cine să-i supravegheze pe rezidenţi, cât timp angajaţii nu se aflau la centru, aceştia erau legaţi de paturi din nou; (în afara celor care au făcut aceste afirmaţii, niciun membru al personalului sau din rândul rezidenţilor, nu oferă informaţii clare cu privire la această situaţie). Experţii Centrului de Resurse Juridice susţin în raportul de monitorizare că din discuţiile purtate cu o parte a personalului centrului reiese că situaţia în cursul anului 2016 până în decembrie se prezenta după cum urmează. Centrul se afla într-o stare avansată de degradare, saloanele nu erau igienizate, paturile erau de fier, fără saltele, rezidenţii nu aveau haine, unii dintre ei erau legaţi. Situaţia s-a deteriorat începând cu luna iunie 2016 când şeful de centru de atunci, Smărăndoiu Sergiu a început lucrările de renovare a locuinţei personale cu o parte dintre angajaţii centrului şi o parte din rezidenţi. Cum soţia şefului de centru fusese detaşată de la căminul de bătrâni din Bălcești la CRRN Măciuca pe postul de asistentă medicală, iar şeful de centru era cel care întocmea graficele cu programul de lucru, angajaţii de încredere care mergeau să muncească la casa şefului de centru erau puşi pe tură cu soţia acestuia. Şeful de centru solicita celor care aveau nevoie de materiale din magazie să întocmească bonuri pe care să le semneze în alb. Toate bonurile erau strânse de el şi completate cu cantitatea dorită de acesta. Apoi erau scoase din magazie produse, în cantitatea trecută pe bonuri de către şeful de centru, cantitate mai mare decât ar fi avut nevoie centrul. Produsele erau depozitate într-o magazie aflată lângă biroul şefului de centru. Ulterior, acesta scotea cu maşina materialele din centru. Aceste aspecte au fost semnalate în cadrul unei plângeri aflată acum pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bălceşti. Unul dintre angajaţi şi-a manifestat îndoiala cu privire la cercetarea efectuată, dat fiind faptul că angajaţii centrului chemaţi la audieri la Bălcești sunt duşi acolo de către soţia lui Smărăndoiu Sergiu cu maşina proprie. În luna septembrie a fost sesizat preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Constantin Rădulescu, cu privire la situaţia din CRRN Măciuca. Acesta a venit într-o inspecţie în luna octombrie, însă nu a fost luată nicio măsură la acel moment. După data de 15 noiembrie 2016 au apărut o serie de fotografii în care se vedeau rezidenţii legaţi de paturi şi dezbrăcaţi, fotografii care au fost trimise mai multor angajaţi ai centrului, iar la data de 1 decembrie au ajuns şi la preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Rădulescu. După două zile, acesta a venit în vizită anunţată. Astfel, înainte să ajungă, au fost chemaţi toţi angajaţii centrului de acasă, iar de la ora 6:30 dimineaţa au pregătit centrul pentru vizită. Din acea zi (03 decembrie 2016) şeful de centru, Smărăndoiu Sergiu nu a mai coordonat activitatea centrului, fiind transferat Stoicănoiu Gerard să ocupe această funcţie. În perioada în care a coordonat centrul Stoicănoiu Gerard a scos paturile de fier şi le-a schimbat cu mobilier nou din lemn; a transferat rezidenţii la alte centre, dat fiind faptul că centrul era supraaglomerat (în salonul nr.3 ar fi fost cazaţi 17 rezidenţi într-un număr de 11- 12 paturi). Primii rezidenţi au fost mutaţi chiar în ziua inspecţiei, cu 2 microbuze ale DGASPC Vâlcea. După 1 ianuarie 2017 a fost adus din nou şef de centru Smărăndoiu Sergiu, înlăturat însă din funcţie după apariţia în presă a fotografiilor cu rezidenţii legaţi şi dezbrăcaţi. Informaţiile obţinute în centru de la membrii personalului sunt contradictorii. O parte a personalului susţine că fotografiile apărute în presă „nu sunt reale”, în sensul în care acestea au fost realizate intenţionat, rezidenţii au fost legaţi de paturi şi băncile din curtea centrului, în vederea fotografierii, cu scopul de a fi folosite împotriva şefului de centru. Personalul afirmă însă că şeful de centru nu a reuşit să construiască o relaţie bună cu angajaţii, „acesta era aşa superior, se purta urât, nu a cooperat cu echipa şi erau probleme organizatorice”. Particularitatea afecţiunilor de care suferă majoritatea a rezidenţilor din CRRN Măciuca a făcut dificilă comunicarea experţilor CRJ cu un număr mai mare din rândul acestora. Din discuţiile purtate cu o parte din aceştia a reieşit că „lucrăm cu ziua la unii angajaţi şi la oamenii din sat, avem şi noi nevoie de bani”. În ciuda faptului că niciunul dintre membrii personalului prezent la data vizitei de monitorizare, nu a confirmat modalitatea de contenţionare, aşa cum apare aceasta în fotografiile publicate în presă, niciunul dintre aceştia nu neagă posibilitatea utilizării acesteia de către alţi colegi „eu nu am văzut aşa ceva, însă e posibil să se fi întâmplat pe alta tură”. Experţii CRJ consideră că ambele situaţii sunt extrem de grave, atât legarea (contenţionarea fizică) rezidenţilor cu chingi pentru perioade de timp îndelungat, nesupravegheaţi, cât şi contenţionarea fizică în scop demonstrativ (prin manipulare sau constrângere) a unor rezidenţi aflaţi în imposibilitatea de a se apăra (expunerea acestora fără haine atât în faţa altor rezidenţi din centru, cât şi publicului larg o dată cu publicarea fotografiilor), pentru răzbunări/reglări de conturi între personalul centrului. Centrul de Resurse Juridice recomandă DGASPC Vâlcea şi Consiliului Judeţean Vâlcea: Să furnizeze lămuriri şi răspunsuri la situaţiile observate şi descrise în raport; Să bugeteze/finanţeze schema de personal CRRN Măciuca, având în vedere standardele minime de calitate privind acreditarea serviciilor sociale, cazuistica şi patologia rezidenţilor şi numărul de posturi vacante;  Să sprijine activ, prin demersuri susţinute şi finanţare corespunzătoare, accesul la cele mai eficiente servicii medicale şi conexe pentru rezidenţii din CRRN Măciuca, în mod special tratamente medicamentoase, analize medicale, servicii stomatologice;  Să accelereze procesul de dezinstituţionalizare al rezidenţilor din CRRN Măciuca. Aspectele sesizate în raportul de monitorizare al Centrului de Resurse Juridice sunt ignorate în controlul efectuat de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale. Cine încearcă muşamalizarea situaţiei din Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Măciuca? Aşteptăm rezultatele anchetei aflate la Parchet. (Nicoleta CHERA şi Cristian BERENDEŢ)

 

 

 

Dezvaluiri, Flash centru

Despre autor

Informatie in curs de actualizare
Etichete: