Breaking News

Breaking News!

Peste 25.000 de vizitatori sunt aşteptaţi la Târgul de ceramică „Cocoşul de Hurez”

Mai 16, 2017

În perioada 2-4 iunie, la Horezu va avea loc cel mai mare târg de ceramică populara românească, „Cocoşul de Hurez”, la care participă meşteri ceramişti din toate marile centre de ceramică din ţară şi chiar din străinătate. „Preconizăm un flux de aproximativ 25.000 de vizitatori… Avem pregătit un program bine structurat, dar şi numeroase surprize”, a declarat primarul Nicolae Sărdărescu.

Programul celor trei zile de sărbătoare

Evenimentul debutează vineri 2 iunie la Satul de Vacanţă „Stejari” când, începând  cu ora are loc primirea invitaţilor. Între orele 16.00-21.00 va avea loc evaluarea producţiei de ceramică şi selecţia lucrărilor pentru concursul de creaţie „Cocoşul de Hurez” 2017. La ora 21.00 este programat un recital al lui Ion Marinescu – Ţurlă şi Cătălin Murăraşu – Mura. Cea de-a două zi a evenimentului debutează cu un program de prezentare şi desfacere a produselor de ceramică, iar la ora 11.00 are loc deschiderea oficială a Târgului Ceramicii Populare Româneşti „Cocoşul de Hurez” – turul oficial al standurilor şi prezentarea invitaţilor. Între orele 13.00-15.00 va avea loc degustarea produselor tradiţionale de Horezu, urmând un program folcloric. În aceeaşi zi, de la ora 15.30 la Casa de Cultură „Constantin Brâncoveanu” va avea loc reuniunea juriului concursului de creaţie şi evaluarea pieselor înscrise în concurs. Între orele 20.00-20.30 la Satul de Vacanţă „Stejari” are loc festivitatea de premiere a concursului de creaţie, urmată de un regal de muzică populară cu îndrăgiţii interpreţi Adina Roşca şi Cătălin Doinaş. Ultima zi a festivalului – duminică 4 iunie 2017 va debuta începând cu ora 9.00 în Satul de Vacanţă „Stejari” cu un program de prezentare a produselor de ceramică, iar începând cu ora 13.00 este programat concursul de olărit pentru amatori „Strâmbă roata”.

Povestea lutului. Mâinile fermecate ale meşterilor olari

Povestea Târgului de ceramică „Cocoşul de Hurez” începe în vara anului 1971 pe malul bătrânului Alutus, atunci când organizatorii Festivalului de folclor „Cântecele Oltului” au avut harul să adauge la această sărbătoare a cântecului, jocului şi portului popular, sărbătoarea lutului, a lutului care prinde viaţă în mâinile fermecate ale meşterilor olari. Începând cu 1974 (a IV-a ediţie), Târgul este aşezat în vatra lui firească, la Horezu, locul unde se desfăşoară – Parcul de la stejarii seculari – oferind fiecărui participant spaţii pentru a-şi expune lucrările. Prin invitarea la târg a olarilor din celelalte centre româneşti, maghiare şi săseşti, se realizează o foarte buna viziune de ansamblu a olăritului contemporan.

Academia olarilor

Galeria de artă populară contemporană, ce funcţionează în sălile Casei de Cultură „Constantin Brâncoveanu” din Horezu, acumulează an de an „recolta valorică”, constituindu-se, asemenea Târgului, într-o corabie salvatoare a unui meşteşug multimilenar. Prezentarea pe scurt a Târgului de ceramică „Cocoşul de Hurez” este aproape imposibilă, deoarece nu este de ajuns să spunem că este cel mai reprezentativ şi nu este suficient să spunem că este cel mai frumos, pentru că el, în timp, a devenit o adevărată „Academie a olarilor”. Târgul ceramicii populare româneşti „Cocoşul de Hurez” reprezintă un eveniment de primă mărime din calendarul anual al culturii naţionale. Târgul găzduieşte în fiecare an, sub umbra stejarilor seculari din satul de vacanţă „Stejari”, festivalul culorilor şi compoziţiilor plastice transpuse în lutul reînviat de mâinile fermecate ale meşterilor olari. Sosiţi din toate centrele active din ţară olarii alcătuiesc, prin alăturarea la Târg a roadelor muncii şi inspiraţiei lor, un tablou complet al fenomenului olăritului contemporan.

Ecou naţional şi internaţional

Acest fenomen atrage an de an mii de cunoscători şi admiratori ai autenticului românesc, ai tradiţionalului adus la nivel de artă, oameni care ştiu să distingă valoarea consacrată prin valorile certe ale artei populare şi tradiţiei multiseculare a acestui vestit meşteşug. Pornind de la tradiţia străvechilor târguri de Moşi, această manifestare se constituie ca o frescă a creaţiilor meşteşugarilor lutului din România. Fiind înzestrat cu o vitalitate creatoare de excepţie, Horezu este un caz aproape singular în cadrul centrelor ceramice româneşti prin faptul că meşteşugul este practicat ca principală sursă de venit a descendenţilor vestitelor familii de ceramişti Vicşoreanu, Iorga, Frigură, Mischiu, Popa în condiţiile unei societăţi moderne, în permanentă schimbare. Este un argument care justifică atât perenitatea Târgului, cât şi largul ecou naţional şi internaţional al acestei extraordinare manifestări. Astăzi, centrul ceramic Horezu continuă să fie un adevărat creuzet al creaţiei ceramice româneşti, păstrând elementele definitorii pentru vasele lucrate aici dar, prin infinita gamă a compoziţiilor cromatice şi decorative, conferind personalitate şi expresivităţi nebănuite fiecărei piese în parte. Acest străvechi meşteşug se menţine în vatra strămoşească, devenită acum strada Olari, unde meşterii modelează argila cu aceeaşi neîntrecută măiestrie ca şi străbunii lor. Emulaţia creativă ce animă olarii horezeni este stimulată de faptul că, an de an, sunt gazdele confraţilor din breasla din ţară care îşi alătură rodul creaţiei artistice, la început de iunie, aici, la Târgul „Cocoşul de Hurez”. Cadrul de dezvoltare al acestui remarcabil fenomen, ceramica de Hurezi, şi locul de desfăşurare a Târgului nu sunt întâmplătoare. Vecinătatea unor importante nuclee de cultura şi civilizaţie românească – mănăstirile Arnota, Bistriţa şi Hurezi – şi-au pus o amprentă clară asupra creaţiei artistice populare (să nu uitam că, de-a lungul timpului, comunitatea de olari de la Horezu a fost antrenată nu numai în realizarea de vase ceramice destinate trebuinţelor specifice gospodăriei ţărăneşti, ci şi unor nevoi ecleziastice şi chiar princiare).

Repere istorice excepţionale

Astfel, aceste monumente ale istoriei şi culturii româneşti şi europene au transmis străvechiului meşteşug tradiţia şi perenitatea lor. Pentru o receptare corectă a dimensiunii olăritului românesc, vizitatorul şi amatorul de ceramică populara au la dispoziţie un excepţional reper istoric al meşteşugului, Galeria de Artă Populară Contemporană de la Horezu, care prezintă, după trei decenii de la înfiinţare, câteva mii de exponate unicat preponderent ceramică, din cele mai reprezentative centre de olărit din România. La fiecare ediţie se adaugă noi obiecte, donate de participanţii la Târg, actualizându-se astfel an de an tabloul evoluţiei ceramicii româneşti, mutaţiile ce s-au produs în tehnica de prelucrare a lutului, diversificarea formelor, a motivelor şi nu în ultimul rând evoluţia personalităţii artiştilor. Astăzi, Casa de Cultura Horezu adăposteşte într-un spaţiu adecvat o colecţie permanentă de artă populară contemporană de mari proporţii. Primarul Nicolae Sărdărescu a mai precizat că Târgul de ceramică „Cocoşul de Hurez” va fi deschis şi luni – 5 iunie 2017. (Cristian BERENDEŢ)

Flash centru, Local

Despre autor

Informatie in curs de actualizare
Etichete: