Breaking News

Breaking News!

Dealul Comorilor şi apele minerale – curiozităţi suficiente pentru a determina un turist să viziteze comuna Buneşti

Iun 26, 2018

Începând din est către nord, printre dealurile principale ce înconjoară comuna Bundeşti avem dealul Stanei unde au existat şi există încă stâne de oi. În apropiere se află Dealul Comorilor, unde se spune că străbunii îşi ascundeau banii şi obiectele de preţ, când erau nevoiţi să fugă din calea turcilor. Dinspre sud trecem prin capul Curăturilor, capul Mocsei şi ajungem pe creasta dealului Mircii cu minunatul plai Poiana Frumoasă, care nu-şi dezminte numele, căci privind din acest vârf de plai ţi se oferă privelişti ca de basm, pe care nu le poţi vedea oriunde. Spre vest terenul coboară în pantă dulce, acoperit de pomi fructiferi până în marginea de est a satului Stoeneşti, iar spre est prin perdeaua de ceaţă ce pluteşte în dimineţile de vară peste sat se văd ca-ntr-o pictură căsuţele albe şi covorul de un verde pur al grădinilor. În subsolul acestui minunat pământ romanesc stau ascunse adevărate comori ale naturii. Este vorba de  izvorul de apă sărată de la Teiuşu, apa iodată de la Gătejeşti care se trage din subsolul buneştean. Apele minerale din Buneşti datează din timpuri îndepărtate şi au fost descoperite de vitele satului. În anul 1956 o echipă de cercetători ai Institutului Balneologic din Bucureşti a studiat mai multe izvoare de ape minerale ivite la Buneşti şi au înscris  izvorul nr. 1 Puturoasa şi izvorul nr. 2 La Răţoi în rândul izvoarelor de ape minerale din cuprinsul ţării. Izvorul nr. 1 Puturoasa, prin compoziţia chimică a apei este caracterizată ca apă sulfuroasă, sulfatată, bicarbonică, calcică, sodică, magneziană. Este indicată în afecţiunile tractului digestiv – gastrite acide şi dispepsii hiperstenice, constipaţii obişnuite, hepatite cronice, colecistite simple sau litiazice, sechele după colecistectomii, diabet zaharat simplu, stări alergice, dermatoze cronice. Apele Izvorului nr. 2  sunt indicate în special în curele de diureză, litiaze acide sau alcaline, infecţii urinare, în afecţiuni hepato-biliare, hepatite cronice, colecistite simple sau litiazice, stări alergice, dermatoze. Izvorul de apă sărată de la Teiuş curge fără întrerupere din timpuri străvechi, constituind  singura sursă de sare şi saramură  a bunicilor şi străbunicilor din zonă, care veneau de la mari depărtări pentru a lua saramura cu calul sau cu desagii la spinare. Cele mai vechi ştiri despre Buneşti datează de pe vremea tătarilor, din jurul anului 1200, când la Buneşti exista o cislă, cu sediul sub dealul Cornului. Primul drum pietruit la Buneşti a existat încă de pe vremea romanilor. Acesta era drumul sării, care, pornind de la Ocnele Mari  trecea prin Teiuş, cobora prin Titireci şi urcând pe dealul dintre Buneşti şi Băile Govora merge spre creasta până la Bârlog, Pietrari şi mai departe până la Târgu Jiu. După apariţia tătarilor drumul a fost părăsit, creându-se altul ce pornea de la Titireci, de-a lungul pârâului Govora şi se unea în dealul Pietrarilor cu drumul roman, aşa cum se vede şi astăzi pe şoseaua Rm Valcea – Tg. Jiu. Pe acest drum a pătruns şi Carol Robert de Anjou spre Olt în urmărirea lui Basarab I care îl aştepta la Posada (lângă Loviştea). Până în 1881 satele care astăzi formează comuna Buneşti nu erau legate administrativ între ele. Lunca, Teiuşul şi Titireciul erau comune separate, iar Buneşti aparţinea  de Govora. Cu ocazia organizării administrativ-teritoriale din anul 1881, satul Lunca a trecut la Ocnele Mari, iar Buneştiul s-a despărţit de Govora, devenind comună independentă. Din documentele scrise care datează de la 1500 reiese că denumirea comunei Buneşti provine de la primul locuitor al acestor meleaguri pe nume Bucur Bunea. Cu speranţa că v-am stârnit curiozitatea, vă invităm să vizitaţi comuna Buneşti.

foto-text-bunesti-ok-5

Primari in vizor

Despre autor

Informatie in curs de actualizare
Etichete: